Maratonistul Gabriel Solomon: Dacia Lodgy, mașina în care intră bicicleta în picioare
Gabriel Solomon (People for Sport și RoClub Maraton), maratonist și ciclist amator, pasionat de sport și ambasador Renault al spiritului olimpic, este și unul dintre clienții Dacia care a descoperit cât de variate pot fi scopurile în care să utilizezi un monovolum ca Dacia Lodgy. În acest interviu, ne-a împărtășit cum a ajuns să practice sport frecvent, ce îl motivează să continue, dar și ce mari provocări îl așteaptă în 2014.
1. Ce este People for Sport? Care sunt cele mai importante acțiuni în care ești implicat, in domeniul sportiv?
People for Sport România este o organizație non-profit pornită împreună cu Oana Badea și Andrei Gligor prin care dorim să punem umarul la promovarea a sportului de masă. Sub această umbrelă, avem unite câteva proiecte, unele deja inițiate de câțiva ani, altele inițiate recent și unele în stadiul de plan de viitor.
Am realizat cateva concursuri pentru amatori: Velocompass (un concurs de orientare sportivă pe bicicleta), Clopoței în Alergare - un cros tematic de antrenament pentru Semimaraton Gerar.
Impreună cu Marian Chiriac, realizez deja de trei ani și un proiect foarte drag denumit Primul Maraton [1] pentru angajații Raiffeisen Bank, prin care transformăm în 4 luni oamenii din alergători începători în maratoniști.
Ultimul proiect lansat împreună cu Asociatia Envision este unul în care cred foarte mult. Se numește Galantom [2] și este o platformă care ajută participanții la evenimente sportive să strângă fonduri pentru proiectele ONG-urilor care aduc schimbare în comunitate.
Deși suntem încă la început avem planuri mari și în 2014 sperăm să punem în practică niște idei foarte frumoase menite să ajute la dezvoltarea sportului de masă în România.
2. Cât de "sportivi" sunt românii? Care mai este atitudinea oamenilor față de ideea de sport de masă?
Eu sunt foarte optimist în privința pasiunii românilor pentru sport. Nu suntem în acest moment la un nivel prea înalt în ceea ce privește numărul de persoane care practică un sport, însă situația se schimbă în bine de la an la an.
Și eu la fel ca multă lume am avut o perioadă în care singurul sport pe care îl practicam era butonatul telecomenzii. În 2008, am reușit să redescopăr sportul și de atunci este o parte importantă din viața mea.
Astfel că eu am avut bucuria să văd cum în fiecare an numărul celor care practică un sport crește, cum crește și numărul de evenimente sportive dedicate amatorilor.
Dacă acum câțiva ani cineva care alerga prin parc era o ciudățenie, acum este ceva normal și toată lumea are cel puțin pe cineva în cercul apropiat care practică sport în mod constant.
Eu sunt convins că în următorii 5 ani sportul de amatori va crește foarte mult în România.
3. Care sunt principalii susținători ai ”cauzelor” voastre (”ambasadori” sau ”fideli”)?
Comunitatea sportivilor amatori este una foarte frumoasă și cu oameni extraordinari. Astfel că sunt foarte multe persoane care vin în mod curent la evenimentele sportive în care suntem implicați. Ar trebui să fac o listă de câteva zeci de pagini de persoane.
In ceea ce privește susținerea companiilor, de cele mai multe ori ea pleacă tot de la oameni, de la comunitatea de sportivi. Inițiativa companiilor de a susține sportul de amatori fiind în 90% din cazuri cauza oamenilor care fac sport și care doresc să implice și compania la care lucrează în promovarea și susținerea sportului drag lor.
4. În 2012, ai devenit ”Ambasador Renault al valorilor olimpice”. Ce înseamnă aceasta?
Am fost foarte bucuros să primesc acest titlu din partea Renault [3]. El mi-a oferit ocazia să fiu prezent la ceremonia de premiere a sportivilor români care au obținut o medalie la Olimpiada de la Londra.
Într-o societate în care uneori nu sunt promovate tocmai cele mai importante valori, a fost o gură de aer proaspăt să văd implicarea unei companii care a promovat valorile olimpice (după care ar trebui să ne ghidăm chiar dacă nu suntem sportivi olimpici), dar mai ales sportivi olimpici, două dintre adevăratele valori pe care ar trebui să le promovăm intens și în România.
5. De unde preocuparea ta pentru sport și mișcare ?
Inițial a fost o decizie mai mult legată de sănătate. În 2008 mă aflam într-un moment în care începusem să iau destul de mult în greutate și am avut puterea să iau decizia de a schimba ceva în stilul de viață. Cel mai la îndemână mod a fost să mă apuc de alergare.
Nu pentru că știam ce înseamnă să alergi. Am ales prin eliminare. Tot ce înseamnă sport cu mingea este și acum o adevărată provocare pentru mine. Pot alerga sute de kilometri, dar dacă îmi dai o rachetă în mână sunt mai rău decât un copil de doi ani.
Prima oară mi-am scuipat plămânii după 2-3 km, dar am continuat ”chinul”. Ușor, ușor am evoluat, ajungând să termin o cursă de maraton și de atunci nu m-am oprit din alergat :)
Între timp, am încercat și alergarea montană, mountain-bike, ciclism, dar cumva alergarea rămâne sportul meu de suflet.
6. Recent ați cumpărat un vehicul Dacia Lodgy. De ce ați optat pentru acest model ?
Cred că am fost genul de client de care reprezentantul de la showroom povestește colegilor. Criteriile mele de selecție nu se potriveau cu niciun filtru standard atunci când îți alegi o mașină. Am spus ”pas” la întrebările standard și i-am spus criteriul esențial: trebuie să încapă o bicicletă în picioare fără să scot roțile.
Ca marcă, ne-am dorit să luăm o mașina de la grupul Renault, nu neapărat din mândrie națională, cât pentru faptul că am apreciat foarte mult implicarea grupului în susținerea Comitetului Olimpic și Sportiv Român. Deși inițial plecasem pe ideea de Renault Kangoo, am ajuns la varianta de mijloc, Dacia Lodgy [4], după ce prietena mea a spus că nu vrea chiar o dubiță :))
7. Ca șofer, ce te interesează cu prioritate la un vehicul?
Cum spuneam, pentru mine principalul criteriu a fost spațiul, iar în cazul Lodgy acesta este arhisuficient. Chiar am fost uimit la un eveniment cât am reușit să încărcăm în ea după ce am rabatat banchetele din spate.
8. ”Semimaraton Gerar” este în faza de pregătire. Ce mesaj de convingere i-ai transmite unui nehotărât care “cochetează” cu ideea de a se înscrie la una dintre cursele din acest eveniment?
Acum, că vine sfârșitul de an, cu toții ne stabilim obiective să fim mai buni, să facem mișcare etc. Nu toți, însă, duc până la capăt aceste obiective.
Eu am observat că functionează ca motivare să te înscrii, să plătești taxa și să anunți toți prietenii că o să alergi la Semimaraton Gerar [5]. Apoi o să îți fie mult mai ușor să ieși la antrenamente. Dacă e pentru taxa care ai plătit-o sau de rușinea prietenilor, până la urmă nu contează. Important e că te scoate din casă.